{"id":702,"date":"2025-03-04T11:44:22","date_gmt":"2025-03-04T11:44:22","guid":{"rendered":"https:\/\/capleni.ro\/?p=702"},"modified":"2025-03-14T09:52:46","modified_gmt":"2025-03-14T07:52:46","slug":"pe-urmele-familiei-karolyi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/capleni.ro\/?p=702","title":{"rendered":"Pe urmele familiei K\u00e1rolyi"},"content":{"rendered":"\r\n

E toamn\u0103 t\u00e2rzie \u015fi un frig p\u0103trunz\u0103tor care te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2i tol\u0103nit p\u0103truns de c\u0103ldura focului ce arde vioi \u00een vatr\u0103. \u00cens\u0103, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea nu noi suntem cei care hot\u0103r\u00e2m menirea clipelor ce vin, ci alte for\u0163e ne croiesc drumul spre necunoscut.<\/strong><\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

E trecut de ora 10.00, \u00eens\u0103 razele soarelui se pare c\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 \u00eenving\u0103 perdeaua de cea\u0163\u0103 ce s-a l\u0103sat peste natur\u0103. Gonim spre C\u0103pleni, locul ales de grofii K\u00e1rolyi pentru a-\u015fi dr\u0103mui un loc unde s\u0103-\u015fi doarm\u0103 somnul de veci. Nu \u015ftim ce vom g\u0103si. Am citit multe despre trecutul localit\u0103\u0163ii, despre ilustra familie care \u015fi-a croit un destin aparte \u00een ghergheful timpului. \u00cens\u0103 buchiile nu reu\u015fesc nicic\u00e2nd s\u0103 compenseze imaginea locurilor pe care cronicarii se str\u0103duiesc s\u0103 le descrie a\u015fa cum \u015ftiu ei mai bine, dar \u00een orice caz cu mult\u0103 r\u00e2vn\u0103. E lini\u015fte. Fiecare cu g\u00e2ndurile, speran\u0163ele \u015fi \u00eenchipuirile sale. Intr\u0103m \u00een Carei. Trecem pe l\u00e2ng\u0103 castelul familiei, acum \u00een renovare \u015fi apoi o lu\u0103m la dreapta pe strada C\u0103pleni. L\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 ora\u015ful \u015fi ne \u00eendrept\u0103m spre locul ales de str\u0103mo\u015fii familiei K\u00e1rolyi, neamul Kund, spre a-\u015fi construi o biseric\u0103 \u015fi o m\u0103n\u0103stire benedictin\u0103. \u015ei dac\u0103 este s\u0103 d\u0103m crezare tradi\u0163iei locale, toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat prin 1080, cu mai bine de opt decenii \u00eenainte ca arhitec\u0163ii s\u0103 a\u015feze pietrele de temelie a vestitei Catedrale Notre Dame de Paris.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

Str\u0103batem str\u0103zile localit\u0103\u0163ii c\u0103ut\u00e2nd urmele l\u0103sate de vreme. Nu-i u\u015for. Dar c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103 afli c\u00e2te ceva despre trecutul locurilor \u015fi oamenilor \u00een care ace\u015ftia \u015fi-au dr\u0103muit via\u0163a, nu o dat\u0103 dai peste lucruri pu\u0163in \u015ftiute care te \u00eembie s\u0103 le p\u0103trunzi sensul. Alteori, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca trecerea anilor s\u0103 \u015ftearg\u0103 amintirea celor care au luat \u00een m\u00e2ini, \u00een anumite momente ale istoriei, bunul mers al ob\u015ftei. Nemesis, cu chipul ei bl\u00e2nd, a\u015fterne v\u0103lul uit\u0103rii l\u0103s\u00e2nd colbul s\u0103 se a\u015feze peste scrierile asupra c\u0103rora, peste vreme, s\u0103 se aplece vreun cronicar precum vechii copi\u015fti ai m\u0103n\u0103stirilor medievale \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 afle rostul veacurilor trecute. Nu-i u\u015for. \u00cens\u0103 osteneala cronicarului \u00eenlesne\u015fte \u00een\u0163elesul scrierilor colbuite ren\u0103sc\u00e2nd pove\u015ftile altor veacuri precum f\u0103cea \u015eeherezada \u00een cele O mie \u015fi una de nop\u0163i, \u00een palatul ei din \u00eendep\u0103rtata Persie.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

La \u00eenceputurile istoriei<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

\u00cenaint\u0103m \u00eencet, c\u0103ut\u00e2nd din priviri turnurile bisericii romano-catolice din localitate. \u00cens\u0103 nu g\u0103sim nimic care s\u0103 aib\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unui l\u0103ca\u015f medieval. \u015ei a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea, g\u00e2ndurile i-au locul realit\u0103\u0163ii \u00eendemn\u00e2ndu-ne la reverii, d\u00e2nd ceasornicul \u00eenapoi cu multe, multe veacuri \u00een urm\u0103. Povestea ne duce departe, \u00een ad\u00e2ncurile Asiei \u015fi \u2026 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor deoarece, potrivit tradi\u0163iei, str\u0103mo\u015fii familiei K\u00e1rolyi a c\u0103rei cronic\u0103 ne-am propus s\u0103 o parcurgem (desigur dup\u0103 puterile noastre) s-ar fi desprins dintr-unul dintre cele \u015fapte triburi de n\u0103v\u0103litori maghiari care la sf\u00e2r\u015fit de mileniu I, s-au a\u015fezat \u00een C\u00e2mpia Panonic\u0103. Chema\u0163i c\u00e2nd de unul, c\u00e2nd de altul dintre principii slavi dar \u015fi de c\u0103tre regii franci pentru a-\u015fi al\u0103tura sabia de-a lor cu g\u00e2ndul de a bate armatele du\u015fmane, cronicile spun c\u0103 ace\u015ftia au fost prezen\u0163i \u00een aceste \u0163inuturi cu mai bine de \u015fase decenii \u00eenainte de a se g\u00e2ndi s\u0103-\u015fi a\u015feze taberele \u00een acest col\u0163 de lume. Ce leg\u0103tur\u0103 au toate aceste pove\u015fti cu neamul K\u00e1rolyi? Cine e acel str\u0103mo\u015f legendar despre care familia \u00ee\u015fi leag\u0103 ob\u00e2r\u015fia pe aceste \u0163inuturi? Tradi\u0163ia vorbe\u015fte despre c\u0103petenia unui trib, pe nume Kund. Despre Kund \u015fi fiul acestuia Korszan (sau Kurszan) aduce vorba \u00een cronicile sale \u015fi Anonymus, ca fiind c\u0103petenia celui de-al patrulea trib de r\u0103zboinici maghiari care s-au a\u015fezat pe aceste p\u0103m\u00e2nturi. Al\u0163ii vorbesc despre unul dintre nepo\u0163ii lui Kurszan, Kaplony, care ar fi de fapt, adev\u0103ratul str\u0103mo\u015f al familiei K\u00e1rolyi.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

Pe t\u0103r\u00e2mul legendelor<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

Suntem pe t\u0103r\u00e2mul legendelor c\u00e2nd pove\u015ftile cronicarilor se \u00eentre\u0163es cu adev\u0103rul istoric. Astfel, e greu s\u0103 g\u0103sim un fir c\u0103l\u0103uzitor pentru a dezlega acest mister. Cine a fost acel Kaplony? De bun\u0103 seam\u0103, cuv\u00e2ntul are o oarecare rezonan\u0163\u0103 cunoscut\u0103 nou\u0103. \u015ei, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, deoarece Kaplony, este numele maghiar al comunei C\u0103pleni. \u00cens\u0103, pentru a mai ad\u00e2nci misterul mai trebuie ad\u0103ugat c\u0103 \u201ekaplony\u201d este un cuv\u00e2nt de origine turc\u0103, \u015fi \u00eenseamn\u0103 tigru. De altfel, cronicarii veacurilor XIII-XIV \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri transcriau gre\u015fit acest cuv\u00e2nt. Este \u015fi motivul pentru care \u00een codexurile acelor vremuri, Kaplony apare r\u00e2nd pe r\u00e2nd ca: Kopjan, Cupian, Koplon, Koplyan, Kuplin, Cupulun, Cuplon, Cupan, Kaplyon. Chiar dac\u0103 ne-am a\u015ftepta ca pe blazonul familiei s\u0103 g\u0103sim un tigru, \u00een ciuda tradi\u0163iei, \u00eencep\u00e2nd cu veacul al XIII-lea, pe blazon nu apare tigrul ci un uliu care \u0163ine \u00eentre ghearele piciorului drept o inim\u0103. Numele neamului Kaplony apare \u015fi \u00een Regestrum Varadinum, \u00een 1212, legat de o ne\u00een\u0163elegere. Unul dintre \u0163\u0103ranii cet\u0103\u0163ii S\u0103tmarului, Bubus, l-a dat \u00een judecat\u0103 pe Krachint, un \u0163\u0103ran de pe propriet\u0103\u0163ile neamului Kaplony, \u00eenvinuindu-l de furt. \u00cens\u0103, documentul mai sus amintit vorbe\u015fte \u015fi despre Kaplony J\u00f3zsa, care ar fi tr\u0103it \u00een a doua jum\u0103tate a veacului al XII-lea. Toate acestea nu fac dec\u00e2t s\u0103 ateste vechimea neamului.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

Prima dintre m\u0103n\u0103stiri a fost benedictin\u0103 iar a doua, franciscan\u0103<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

Cronicile spun c\u0103 a\u015fez\u00e2ndu-se \u00een aceste \u0163inuturi, cei din neamul Kaplony s-au cre\u015ftinat \u015fi \u2026 ar fi \u00eentemeiat \u015fi o m\u0103n\u0103stire, undeva \u00een partea apusean\u0103 a Mla\u015ftinii Ecsedea. \u00cens\u0103 nu ne spun prea multe nici despre locul \u015fi nici despre anul \u00eentemeierii. \u00cen jurnalul s\u0103u, K\u00e1rolyi S\u00e1ndor (1668-1743) vorbe\u015fte despre un document (pierdut) din anul 1195, \u00een care se spune c\u0103 m\u0103n\u0103stirea din C\u0103pleni ar fi fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1080. Acesta e \u015fi anul pe care \u00eel \u015ftie \u015fi p\u0103rintele J\u00e1nos, unul dintre preo\u0163ii actuali ai Bisericii romano-catolice din C\u0103pleni. \u201ePrima m\u0103n\u0103stire a fost ridicat\u0103 \u00een 1080, \u015fi era una benedictin\u0103. De fapt, istoria C\u0103pleniului merge m\u00e2n\u0103-nm\u00e2n\u0103 cu cea a m\u0103n\u0103stirii. Primii locuitori ai l\u0103ca\u015fului erau c\u0103lug\u0103ri benedictini, care urmau regula Sf\u00e2ntului Benedict. Ace\u015ftia, cel mai probabil, au venit din m\u0103n\u0103stirea Gorze, situat\u0103 l\u00e2ng\u0103 localitatea francez\u0103 Metz. La \u00eenceputuri, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 nu a fost o m\u0103n\u0103stire prea renumit\u0103. Dup\u0103 \u00eenfiin\u0163are, documentele nu mai scriu nimic despre acest loc p\u00e2n\u0103 \u00een 1267, pentru ca apoi, \u00een veacul urm\u0103tor s\u0103 nu fie amintit dec\u00e2t \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri: \u00een 1334 \u015fi 1370\u201d, poveste\u015fte p\u0103rintele J\u00e1nos. Invaziile t\u0103tarilor din 1240-1241, reforma care s-a ab\u0103tut \u015fi \u00een acest col\u0163 de lume iar apoi epidemiile de cium\u0103 au pustiit at\u00e2t localitatea c\u00e2t \u015fi m\u0103n\u0103stirea. \u00cen a\u015fa m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t, o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme, at\u00e2t C\u0103pleniul c\u00e2t \u015fi m\u0103n\u0103stirea au r\u0103mas nelocuite. Apoi, \u00een 1719, K\u00e1rolyi S\u00e1ndor dr\u0103muie\u015fte o nou\u0103 m\u0103n\u0103stire, de aceast\u0103 dat\u0103 franciscan\u0103, pe locul celei vechi \u015fi distrus de vreme. El este cel care aduce c\u0103lug\u0103rii franciscani \u00een \u0163inuturile s\u0103tmarului, fiint atras de disciplina \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile acestora.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

\u2026 \u015fi familia K\u00e1rolyi apare \u00een istorie<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

\u00cens\u0103 poate am s\u0103rit prea mult \u00een timp \u015fi nu am clarificat un aspect extrem de important. Care este leg\u0103tura dintre neamul Kaplony \u015fi familia K\u00e1rolyi? Pentru a-\u015fi croi un nou destin, o parte din familiile neamului Kaplony s-au desprins de locurile str\u0103mo\u015fe\u015fti c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi alte p\u0103m\u00e2nturi, un alt rost. Pentru a ne forma o imagine c\u00e2t mai clar\u0103 asupra acestui fenomen trebuie spus c\u0103 \u00een veacul al XIV-lea, doar \u00een Comitatul S\u0103tmarului \u00eent\u00e2lnim numele mai multor familii care sus\u0163in c\u0103 se trag din neamul Kaplony. Este vorba despre familiile: Bagasi, Csomak\u00f6zi, Vadai, Vet\u00e9si \u015fi K\u00e1rolyi. Cronicile mai vorbesc \u015fi despre familiile \u00d6rd\u00f6g, Simon, Ill\u00e9s \u015fi P\u00e9ter, care s-au desprins din cuibul str\u0103mo\u015fesc pentru a-\u015fi c\u0103uta alte locuri, pe domeniile neamului Kaplony. Astfel, Simon, a ales pusta \u201eKarul\u201d, care potrivit lingvi\u015ftilor \u00eenseamn\u0103 uliu, a\u015fez\u00e2ndu-se \u00een acel loc. Cu toate c\u0103 \u00een documentele vremii, numele localit\u0103\u0163ii nu apare dec\u00e2t \u00een anul 1335, unul dintre cronicari, Eble G\u00e1bor, spune c\u0103 localitatea Karul ar fi avut biseric\u0103 \u00eenc\u0103 din 1264. \u015ei pentru a merge mai departe pe firul istorie, trebuie spus c\u0103 \u00een 1364, familia K\u00e1rolyi a primit dreptul de a organiza \u00een localitate t\u00e2rguri s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, \u00een fiecare zi de s\u00e2mb\u0103t\u0103. Satul se dezvolt\u0103 extrem de repede av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103, \u00eentr-unul dintre documente scrie c\u0103 \u00een 1399 localitatea avea patru str\u0103zi, locuite \u00een exclusivitate de membri familiei. Astfel, C\u0103pleniul \u00eencepe s\u0103 piard\u0103 din importan\u0163\u0103 iar \u201e\u015ftafeta\u201d este preluat\u0103 \u00eencet, \u00eencet de noile localit\u0103\u0163i: Bagos, Csomak\u00f6z, Karul, Vada, Vet\u00e9s. \u00cens\u0103 dintre acestea doar unul singur a reu\u015fit s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 drum spre culmile istorie. \u015ei anume, cel pe care \u00eencep\u00e2nd din 1428 documentele \u00eel numesc Carei (Nagyk\u00e1roly) \u015fi unde din 1482 exist\u0103 \u015fi un castel pentru a asigura puterea familiei. \u015ei acesta este momentul \u00een care familia K\u00e1rolyi din Carei \u00eencepe s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 drum \u00een istorie. Este un drum lung, pres\u0103rat cu multe obstacole \u00eens\u0103 capii familiei au \u015ftiut s\u0103 \u201ejoace\u201d un rol important pe scena politic\u0103 a veacurilor care au urmat m\u0103rindu-\u015fi domeniile, puterea \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd influen\u0163a economic\u0103, politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 asupra Europei centrale.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

Visul familiei prinde contur<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

Dac\u0103 Careiul a devenit centrul administrativ al propriet\u0103\u0163ilor familiei, C\u0103pleniul, vechiul domeniu al neamului Kaplony, de unde-\u015fi trag \u015fi membrii familiei K\u00e1rolyi ob\u00e2r\u015fia a devenit centrul religios al familiei. Au reconstruit vechea m\u0103n\u0103stire, aduc\u00e2nd c\u0103lug\u0103ri franciscani \u015fi au repopulat C\u0103pleniul cu coloni\u015fti \u015fvabi. \u015ei tot aici au construit unul dintre splendorile artei funerare care atrage ca un magnet turi\u015fti din toate col\u0163urile lumii. Este locul \u00een care membri familiei K\u00e1rolyi au ales s\u0103-\u015fi doarm\u0103 somnul de veci, mai \u00eent\u00e2i \u00een cripta situat\u0103 sub vechea biseric\u0103 iar apoi \u00een cel situat \u00een spatele altarului l\u0103ca\u015fului de cult. Visul lui K\u00e1rolyi S\u00e1ndor a devenit realitate. Arhitectului Ybl Mikl\u00f3s este cel care a conceput \u015fi pus pe h\u00e2rtie visul grofului. Cu toate c\u0103 cutremurul din 15 octombrie 1834 a distrus biserica, familia a reconstruit-o, concep\u00e2nd cripta, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een spatele altarului.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

La un pas de istorie<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

G\u00e2ndurile mi se fr\u00e2ng odat\u0103 ce o cotim pe strada ce duce la biseric\u0103. Ciudat. Nici arhitectura l\u0103ca\u015fului de cult \u015fi nici rezonan\u0163a cl\u0103dirii nu amintesc de veacurile ce au trecut peste aceste locuri. Cobor\u00e2m din ma\u015fin\u0103 \u015fi privim pierdu\u0163i spre cl\u0103direa despre care s-au scris at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea istorii. Suntem la un pas de locul \u00een care \u00eenainte de 1948 nu aveau voie s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 dec\u00e2t membri familiei K\u00e1rolyi \u015fi cu veacuri \u00een urm\u0103, c\u0103lug\u0103rii l\u0103ca\u015fului de cult. Biserica e mai totdeauna deschis\u0103 celor care doresc s\u0103-\u015fi rosteasc\u0103 rug\u0103ciunile \u00een fa\u0163a altarului. Intru \u00een curte, iar de acolo o cotesc spre o cl\u0103dire scund\u0103, construc\u0163ie relativ recent\u0103, g\u00e2ndit\u0103 \u015fi ridicat\u0103 de Ybl Mikl\u00f3s, cel care a construit \u015fi actuala biseric\u0103 pe ruinele celui pr\u0103p\u0103dit \u00een urma cutremurului din 1834. Cu toate c\u0103 e mobilat\u0103 modern, arhitectura interioar\u0103 a cl\u0103dirii te duce \u00eenapoi \u00een timp, cu patru-cinci secole. De parc\u0103 auzi c\u00e2nt\u0103rile c\u0103lug\u0103rilor ce str\u0103b\u0103teau \u00een miez de noapte cl\u0103direa, cu sfe\u015fnicele \u00een m\u00e2n\u0103, preg\u0103tindu-se de liturghie. Imaginile se duc aievea. Un u\u015for f\u00e2\u015f\u00e2it de haine \u015fi zgomot de pa\u015fi ce se apropie m\u0103 face s\u0103-mi revin din reverie. E p\u0103rintele J\u00e1nos, cel care ne va deschide por\u0163ile trecutului familiei K\u00e1rolyi.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

Pove\u015ftile din cripta familiei K\u00e1rolyi<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

Intr\u0103m \u00een biseric\u0103, pe u\u015fa principal\u0103. Ne \u00eenv\u0103luie o lini\u015fte des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 al\u0103turi de o lumin\u0103 aureolat\u0103 ce p\u0103trunde prin sticlele colorate ale geamurilor. \u00cen st\u00e2nga altarului, o u\u015f\u0103 z\u0103vor\u00e2t\u0103 a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie dat\u0103 la o parte pentru a dezv\u0103lui tainele \u015fi pove\u015ftile ascunse \u00een subsolul bisericii. C\u00e2teva trepte, sculptate \u00een calcar, aduse din Mun\u0163ii Mese\u015fului, unde familia avea domenii, ne duc spre cripa familiei. \u00cen cap\u0103tul sc\u0103rilor, pe partea st\u00e2ng\u0103 dou\u0103 pietre, probabil capiteluri, sunt tot ceea ce au mai r\u0103mas din str\u0103mo\u015fescul l\u0103ca\u015f de cult al familiei. La intrare, separat parc\u0103 de restul sicrielor, se afl\u0103 somptuosul sarcofag al Kristinei Cs\u00e1ki, so\u0163ia lui K\u00e1rolyi Ferenc. Cronicile familiei spun c\u0103 a aceasta a murit \u00een 1736, la v\u00e2rsta de 30 de ani. Pozi\u0163ionarea sicriului este ciudat\u0103. Parc\u0103 s-a dorit separarea acestuia de ceilal\u0163i membri ai familiei a\u015feza\u0163i s\u0103-\u015fi doarm\u0103 somnul de veci \u00een cript\u0103. Dac\u0103 r\u0103sfoim cronicile K\u00e1rolye\u015ftilor d\u0103m peste c\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri \u00een care se spune c\u0103 ilustra familie nu a fost de acord cu aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie, consider\u00e2nd-o pe Cs\u00e1ki Kristina de rang inferior. \u00cens\u0103 p\u00e2n\u0103 ca familia s\u0103-\u015fi de-a acceptul, t\u00e2n\u0103ra fremeie a trecut \u00een lumea celor drep\u0163i. Tot cronicile ne spun c\u0103 trupul femeii a fost \u00eemb\u0103ls\u0103mat \u015fi \u00eengropat abia dup\u0103 o lun\u0103, c\u00e2nd Karolyi Ferenc s-a \u00eentors de pe c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie, pentru a-\u015fi conduce so\u0163ia pe ultimul drum. Se spune c\u0103 somptuosul sicriu ar fi fost trimis chiar de c\u0103tre \u00eemp\u0103rat al\u0103turi de un dric tras de \u015fase cai \u00eempodobite \u00een valtrapuri scumpe.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

\u00cen cript\u0103 sunt 36 de sicrie<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

De cealalt\u0103 parte a criptei, este a\u015fezat un alt sicriu \u00een care \u00ee\u015fi doarme somnul de veci bunica lui K\u00e1rolyi S\u00e1ndor, \u015fi anume Lapispataki Seghnyei Borb\u00e1la, care a murit \u00een 1653. Este cel mai vechi sicriu al criptei. \u201eDe altfel, cele 36 de sicrie, c\u00e2te se g\u0103sesc \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u00een cript\u0103, le putem clasifica \u00een trei categorii. Cel mai vechi este sicriul din bronz al bunicii lui K\u00e1rolyi S\u00e1ndor. Nu cunoa\u015ftem numele me\u015fterului care a f\u0103cut sicriul. \u015etim doar c\u0103 a fost adus de la Bratislava. Lapispataki Seghnyei Borb\u00e1la a fost so\u0163ia baronului K\u00e1rolyi Mih\u00e1ly. Probabil c\u0103 \u015fi sicriul acestuia avea acela\u015fi stil, cu acelea\u015fi elemente sculpturale, \u00eens\u0103 din p\u0103cate, acesta s-a pierdut. \u00cen a doua categorie intr\u0103 sicriele f\u0103cute \u00een prima jum\u0103tate a secolului XVIII, probabil tot la Bratislava. Acestea sunt \u00eens\u0103 sicrie triple. Primul, cel din interior este din bronz, care este \u00eenchis \u00eentr-un sicriu din lemn, iar acesta din urm\u0103 este a\u015fezat \u00eentr-un sicriu din cupru, cu bogate elemente artistice. Sicrie asem\u0103n\u0103toare se mai \u00eent\u00e2lnesc \u00een cripta familiei \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti de la Viena. \u00cen aceast\u0103 categorie intr\u0103 cele ale: Kristinei Cs\u00e1ki, Krisztinei Bark\u00f3czy,, K\u00e1rolyi S\u00e1ndor \u015fi a lui K\u00e1rolyi Ferenc. De\u015fi e vorba tot de sarcofage triple, din cauza stilului ornamental, cele ale lui K\u00e1rolyi Antal \u015fi K\u00e1rolyi J\u00f3zsef, intr\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 categorie. Ace\u015ftia au decedat pe la sf\u00e2r\u015fitul veacului al XVIII-lea. Ornamenta\u0163ia extrem de bogat\u0103 vorbe\u015fte despre sim\u0163ul artistic al membrilor familiei K\u00e1rolyi. Capul de mort care se reg\u0103se\u015fte pe majoritatea sicrielor reprezint\u0103 trecerea, nefiin\u0163a, moartea\u201d, poveste\u015fte p\u0103rintele J\u00e1nos. Un sarcofag simplu ascunde r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti al lui K\u00e1rolyi Gy\u00f6rgy. Acesta este datat pe la \u00eenceputul veacului XIX, f\u0103urit dintr-un aliaj din bronz \u015fi argint lipsit \u00eens\u0103 de bogata ornamenta\u0163ie a celorlalte sicrie.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

La \u00eenceputul secolului XX, s-a impus reorganizarea criptei<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1848, \u00een cripta familiei au fost depuse 11 sicrie, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1904, al\u0163i 12 membri ai familiei au fost a\u015feza\u0163i pentru a-\u015fi dormi somnul de veci al\u0103turi de str\u0103mo\u015fi. \u201ePe la \u00eenceputul secolului XX erau at\u00e2t de multe sicrie \u00een cript\u0103 \u00eenc\u00e2t multe dintre ele au fost a\u015fezate pe jos. Astfel c\u0103, \u00een 1904, familia a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 construiasc\u0103 un sistem de l\u0103ca\u015furi sub form\u0103 de sertare \u00een care apoi s\u0103 fie a\u015fezate sarcofagele. Lucr\u0103rile \u00eencepute la 20 aprilie 1904 au fost executate de patru me\u015fteri din Carei: H\u00e9b Gy\u00f6rgy, H\u00e9b J\u00e1nos, Pataki Mih\u00e1ly \u015fi Kapacs\u00e1n J\u00e1nos. \u00cen acest mod s-a reu\u015fit a\u015fezarea sarcofagelor asigur\u00e2ndu-se loc \u015fi pentru al\u0163i membri ai familiei care vor alege s\u0103-\u015fi doarm\u0103 somnul de veci al\u0103turi de str\u0103mo\u015fi\u201d, poveste\u015fte p\u0103rintele J\u00e1nos.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

C\u00e2teva dintre sarcofage au fost ciuruite de solda\u0163ii sovietici<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

Cripta e fabuloas\u0103 \u015fi sim\u0163i cum trecutul te n\u0103uce\u015fte sub bol\u0163ile construite cu at\u00e2ta pricepere de Ybl Mikl\u00f3s. Cu toate c\u0103 lini\u015ftea celor 36 de membri ai familiei nu a fost niciodat\u0103 perturbat\u0103 de ho\u0163i sau de c\u0103ut\u0103torii de comori, c\u00e2teva dintre sarcofage, printre care \u015fi cel al lui K\u00e1rolyi Ferenc, poart\u0103 urmele s\u0103lb\u0103ticiei solda\u0163ilor sovietici care \u015fi-au g\u0103sit s\u0103la\u015f \u00eentre pere\u0163ii bisericii \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. \u201eAu c\u0103utat dezertori \u015fi pentru a fi siguri c\u0103 nu s-au ascuns \u00een sicrie, au ciuruit c\u00e2teva dintre sarcofage\u201d, spune cu am\u0103r\u0103ciune p\u0103rintele. Au fost vremuri tulburi, c\u00e2nd Europa tr\u0103ia poate cea mai mare tragedie din istoria sa. Dup\u0103 plecarea ru\u015filor, comuni\u015ftii au fost cei care s-au g\u00e2ndit s\u0103 \u015ftearg\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna amintirea ilustrei familii. F\u0103r\u0103 a avea mustr\u0103ri de con\u015ftin\u0163\u0103, au zidit intrarea \u00een cript\u0103. Aceasta a fost redeschis\u0103 doar \u00een 1990. Dac\u0103 \u00eenainte de 1948, \u00een cript\u0103 nu aveau acces dec\u00e2t preo\u0163ii \u015fi membri familiei, dup\u0103 1990, locul poate fi vizitat \u015fi de c\u0103tre turi\u015fti\u201d, spune p\u0103rintele.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

Ultimul \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cript\u0103 este K\u00e1rolyi Lajos<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

Mai bine de \u015fase decenii \u015fi jum\u0103tate, de la moartea grofului K\u00e1rolyi Imre (24 iulie 1943) \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 22 aprilie 2010, c\u00e2nd \u00een cript\u0103 au fost depuse urnele cu cenu\u015fa grofului K\u00e1rolyi Lajos mort \u00een 10 iunie 2009 la San Paulo respectiv al so\u0163iei acestuia, Consuela, moart\u0103 la Geneva \u00een 1976, nici un alt membru al familiei nu a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cripta str\u0103mo\u015feasc\u0103. Mai trebuie spus c\u0103 groful K\u00e1rolyi Lajos a p\u0103r\u0103sit \u0163ara for\u0163at, \u00een 1944, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o avere fabuloas\u0103. Deoarece nu avea bani, a \u00eenv\u0103\u0163at meseria de mecanic auto de la fostul s\u0103u \u015fofer. Apoi, \u00een 1948 a emigrat \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi primul s\u0103u copil \u00een Brazilia, unde a cump\u0103rat mai multe hectare de teren \u00een jungla amazonian\u0103 cultiv\u00e2nd trestie de zah\u0103r reu\u015find astfel s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 afacerile. Spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, b\u0103tr\u00e2nul grof \u00ee\u015fi petrecea verile \u00eentr-un castel de l\u00e2ng\u0103 Viena, iar pe timp de iarn\u0103 pleca \u00een Brazilia, acolo unde a \u015fi murit la v\u00e2rsta de 85 de ani. \u201e\u00cen prezent mai tr\u0103iesc aproximativ 150 de membri ai familiei r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i pe toate meridianele lumii. De ce sunt doar 36 de sicrie de moment ce vorbim despre o familie cu un trecut de c\u00e2teva veacuri? Probabil unii au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een locurile \u00een care au tr\u0103it. Pe de alt\u0103 parte poate c\u0103 sicriele \u00een care au fost a\u015feza\u0163i nu erau \u00eentr-o stare care ar fi rezistat unui drum de mii de km, p\u00e2n\u0103 la cripta str\u0103mo\u015feasc\u0103\u201d, spune p\u0103rintele.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

R\u0103stignirea lui Hristos, sculptat \u00een marmur\u0103 de Carrara de un sculptor florentin<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

Frumuse\u0163ea sarcofagelor at\u00e2t de artistic lucrate de me\u015fterii vremurilor trecute \u00ee\u0163i fur\u0103 privirea \u015fi aproape c\u0103 ui\u0163i de altarul \u00een spatele c\u0103ruia se afl\u0103 fabuloasa sculptur\u0103 reprezent\u00e2nd R\u0103stignirea lui Hristos, d\u0103ltuit a\u015fa cum ne-o poveste\u015fte p\u0103rintele J\u00e1nos, dintr-o singur\u0103 bucat\u0103 de marmur\u0103 de Carrara, \u015fi este opera sculptorului florentin, Pietro Bazzanti. Tot aici, \u00een fa\u0163a altarului, a\u015fezat deoparte desprins cu ceva vreme \u00een urm\u0103 dintr-unul din pere\u0163ii bisericii se afl\u0103 blazonul familiei K\u00e1rolyi, confec\u0163ionat \u00een anul 1791.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

Dou\u0103 inimi \u00eemb\u0103ls\u0103mate vorbesc despre eternitatea dragostei<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

\u00cen punctul diametral opus Cristului R\u0103stignit se afl\u0103 sarcofagele grofilor K\u00e1rolyi Antal \u015fi al fiului acestuia K\u00e1rolyi J\u00f3zsef, pe care se afl\u0103 c\u00e2te o urn\u0103 de argint \u00een care sunt inimile \u00eemb\u0103ls\u0103mate ale so\u0163iilor acestora. Deoarece acestea proveneau din familii de nobili corpurile lor au fost \u00eenmorm\u00e2ntate \u00eempreun\u0103 cu familiile lor. \u00cen cript\u0103 se mai afl\u0103 \u015fi cinci sicrie f\u0103r\u0103 nume. P\u0103rintele J\u00e1nos spune c\u0103 \u201edup\u0103 c\u00e2te \u015ftiu eu este vorba despre persoane de rang inferior care au intrat prin c\u0103snicie \u00een familie, \u00eens\u0103 cu care familia nu a fost de acord. Astfel c\u0103, au vrut s\u0103 le \u015ftearg\u0103 pentru totdeauna amintirea din istoria familiei, lipsindu-i de nume, chiar \u015fi-n moarte\u201d.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

Vechea cript\u0103, \u00eenchis\u0103 de un bloc de marmur\u0103 ro\u015fie<\/h3>\r\n\r\n\r\n\r\n

Urc\u0103m \u00eencet sc\u0103rile ce ne duc spre ie\u015fire l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o \u00eentreag\u0103 istorie \u015fi n\u0103uci\u0163i de tumultul vremurilor trecute. Biserica ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu lini\u015ftea ei des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 risipind \u00eencet, \u00eencet emo\u0163iile cu care ne-am luptat \u00een scurtul periplu printre impozantele sicrie peste care se pare c\u0103 secolele au trecut f\u0103r\u0103 s\u0103 le ating\u0103 frumuse\u0163ea. P\u0103rintele J\u00e1nos d\u0103 la o parte covorul din fa\u0163a altarului bisericii ar\u0103t\u00e2ndu-ne o piatr\u0103 din marmur\u0103 ro\u015fie care, potrivit tradi\u0163iei \u00eenchide intrarea \u00een vechea cript\u0103 care se g\u0103se\u015fte sub l\u0103ca\u015ful de cult. Dup\u0103 c\u00e2te las\u0103 cronicile s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103, la reconstruc\u0163ia bisericii de dup\u0103 cutremurul din 1834, au fost g\u0103site r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele unor defunc\u0163i, care au fost apoi depuse \u00een noul loc de veci. Scrierile vorbesc despre trei membri ai familiei. Poate mai sunt \u015fi al\u0163ii. Cine ar putea s\u0103 ne-o spun\u0103?<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

O lu\u0103m spre ie\u015fire iar lumina ne izbe\u015fte drept \u00een fa\u0163\u0103 readuc\u00e2ndu-ne \u00een prezent. E greu s\u0103 concepi puterea de care a avut parte aceast\u0103 familie. Cert este c\u0103 oriunde ar fi murit, la Paris, Viena, Brazilia, Budapesta sau oriunde altundeva aiurea \u00een lume, o parte dintre corpurile ne\u00eensufle\u0163ite a membri familiei K\u00e1rolyi au fost aduse la C\u0103pleni, s\u0103-\u015fi doarm\u0103 somnul de veci al\u0103turi de str\u0103mo\u015fi. Povestea nu se termin\u0103 \u00eens\u0103 aici, cu o u\u015f\u0103 z\u0103vor\u00e2t\u0103. Chiar dac\u0103 presupune o munc\u0103 asidu\u0103, merit\u0103, zicem noi, at\u00e2t c\u00e2t ne vor permite vremurile, s\u0103 o lu\u0103m pe urmele familiei K\u00e1rolyi.<\/p>\r\n\r\n\r\n\r\n

(sursa: http:\/\/www.satmareanul.net\/2011\/11\/21\/pe-urmele-familiei-karolyi\/)<\/a><\/p>\r\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

E toamn\u0103 t\u00e2rzie \u015fi un frig p\u0103trunz\u0103tor care te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2i tol\u0103nit p\u0103truns de c\u0103ldura focului ce arde vioi \u00een vatr\u0103. \u00cens\u0103, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea nu noi suntem cei care hot\u0103r\u00e2m menirea clipelor ce vin, ci alte for\u0163e ne croiesc drumul spre necunoscut.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1256,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[21],"tags":[13],"class_list":{"0":"post-702","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-stiri","8":"tag-capleni"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/702","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=702"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/702\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1257,"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/702\/revisions\/1257"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1256"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=702"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/capleni.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}